• Prima   /  Mass-media   /  Noutăţi  /  În atenţia contabililor - calitatea datelor furnizate spre CNAS influenţează direct dreptul la prestaţii sociale

    În atenţia contabililor - calitatea datelor furnizate spre CNAS influenţează direct dreptul la prestaţii sociale

     13.09.2021    707 Accesări    

    Pe parcursul ultimilor ani datele din Dările de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18/21 sunt expediate de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) şi preluate ulterior de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) conform cadrului normativ. Totodată, se constatată situaţii când angajatorii nu respectă normele stabilite de declarare a venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi.

    Dat fiind faptul că, prima parte a tabelului nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 include datele pe fiecare persoană asigurată cu privire la venitul asigurat şi contribuţiile de asigurări sociale, acestea necesită a fi declarate conform normelor prestabilite pentru ca ulterior să poată fi utilizate la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale. În continuare atenţionăm asupra unor aspecte importante de care necesită a se ţine cont la completarea Dării de seamă IPC 21.

    CNAS activând în interesul persoanelor asigurate, vine cu un apel către persoanele responsabile de întocmirea, prezentarea Dărilor de seamă IPC 18/21, pentru manifestarea unei atenţii sporite la calitatea şi plenitudinea datelor reflectate. Clarificarea, corectările ulterioare de date tergiversează procesul de examinare a cererilor pentru stabilirea prestaţiilor sociale sau chiar pot denatura cuantumul acestora.

    Raportarea în cazul aflării angajatului în concediu medical

    Întrucât conform art. 5 din Legea 156/1998 privind sistemul public de pensii, perioadele de incapacitate temporară de muncă sunt perioade necontributive, dar se asimilează stagiului de cotizare, angajatorul este obligat să declare în tabelul 2 al Dării de seamă IPC 21 perioada primelor 5 zile ale concediului medical în cazul bolilor obişnuite achitate din mijloacele proprii a angajatorului cu indicarea în rubricile 5 şi 6 „perioada de muncă şi de incapacitate temporară de muncă" a perioadei începând cu prima până în ziua a cincea, iar în rubrica 7 se indică codul categoriei persoanei asigurate 15311 „persoană care a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă achitată din contul angajatorului". Totodată în rubrica 10 „Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă" în mod obligatoriu se va reflecta suma indemnizaţiei calculată şi achitată din mijloacele angajatorului. Rubricile 11 şi 12 vor rămâne necompletate.

    Un alt aspect important în procesul de completare a Dării de seamă IPC 21 este necesitatea indicării concrete a perioadelor de activitate pe parcursul lunii în cazul angajaţilor care parţial s-au aflat în incapacitate temporară de muncă.

    Conform condiţiilor stabilite prin pct. 14 din Hotărârea Guvernului 108/2005, dreptul persoanei asigurate la indemnizaţiile prevăzute de Regulament se stabileşte dacă aceasta pierde venitul asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical la toate unităţile în care desfăşoară activităţi. Concomitent şi art. 2 alin (41) al Legii 289/2004, dreptul persoanei asigurate la indemnizațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a) se stabilește dacă aceasta pierde, la toate unitățile în care desfășoară activități, venitul asigurat pentru întreaga perioadă a concediului medical. Prin urmare, persoana care beneficiază de indemnizaţie nu poate concomitent să desfăşoare activitate şi să beneficieze de venit asigurat la nici o întreprindere. Astfel, pe perioada în care persoana nu a activat din motive de boală, perioada cu categoria 101 sau 123 nu pot fi declarate.

    Raportarea în cazul aflării angajatului în concediu de odihnă anual

    Potrivit art. 117 alin. 3 al Codului muncii, indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. Prin urmare, ordinul de acordare a concediului ordinar plătit se perfectează până la plecarea persoanei în concediu.

    Pentru ca perioada aflării persoanei asigurate în concediu de odihnă anual să nu fie percepută de către sistemul informaţional ca perioadă de activitate, este necesar divizarea perioadei de aflare în concediu ordinar precum şi suma indemnizaţiei pentru concediu de odihnă anual cu categoria 160 „persoană care se află în concediu ordinar plătit" deoarece, după cum s-a menţionat anterior, (art. 2 alin (41) al Legii 289/2004), persoana asigurată nu are dreptul să activeze pe perioada aflării în concediu medical. În cazul în care persoana asigurată activează - primeşte salariul şi nu indemnizaţia. Astfel, în cazul în care pe perioada concediilor va surveni o perioadă de îmbolnăvire, indicarea categoriei 160, va fi indicatorul care comunică că persoana în perioada respectivă nu a activat, dar s-a aflat în concediu ordinar plătit.

    Totodată menţionăm că, frecvent există situaţii în care perioada de acordare a concediului este trecătoare în luna următoare celei de calcul. În aceste cazuri, codul 160 se declară pentru perioadele posterioare în cazul în care perioada de acordare a concediului este trecătoare în luna următoare celei de calcul. Perioada reflectată în darea de seamă IPC 21 trebuie să corespundă cu datele din ordinul perfectat de către angajator.

    Raportarea în cazul aflării angajatului în concediu neplătit

    O altă situaţie care necesită a fi abordată este modul de reflectare a concediilor neplătite (din cont propriu). Potrivit art. 120 al Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre). In aceste condiţii angajatul poate solicita şi câte o zi de concediu neplătit pe parcursul unei luni.

    Menţionăm că toate perioadele acestea necesită a fi declarate în Darea de seamă IPC 21 cu codul categoriei 159 „persoană care se află în concediu neplătit (din cont propriu)".

    Astfel, concediul neplătit (din cont propriu) poate fi acordat pe o perioadă de la o zi până la 120 de zile. Indiferent de perioada aflării în concediu din cont propriu a persoanei angajate, angajatorul este obligat să declare categoria 159. Modul de declarare a acestor perioade este analogic declarării indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă în cazul în care persoanei i s-a acordat concediu din cont propriu pe o perioadă de până la o lună.

    În cazurile în care persoana angajată solicită concediu din cont propriu pe o perioadă mai mare de 30 de zile, fiecare lună de aflare în concediu din cont propriu se va declara în Darea de seamă IPC 21 cu categoria 159, iar rubricile destinate reflectării venitului asigurat şi contribuţiilor de asigurări sociale se vor completa cu zero.

    Adiţional menţionăm că, conform prevederilor art. 5 al Legii 156/1998 privind sistemul public de pensii, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive. Dat fiind faptul că, pentru lunile de aflare în concediu din cont propriu nu se calculează şi nu se achită contribuţii de asigurări sociale, perioada respectivă nu se include în stagiul de cotizare la stabilirea pensiei.

    Direcţia generală evidenţa individuală a contribuţiilor

     

     

     
Arrow Prev

             

             

Arrow Next
reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY